Biocentrismul- există moarte?

10Noi - by Corina - 0 - In Minte Trup Trup, Minte, Suflet

Biocentrismul – este moartea o iluzie?

M-am gândit mult dacă să scriu despre acest subiect, Biocentrismul sau teoria tuturor lucrurilor în opinia lui Robert Lanza.  Tema a fost dezbătută, inclusiv în sfera online  din România. Au existat opinii pro și vag contra, mai ales în contextul în care subiectul era poziționat doar sub forma:  nu există moarte. Da, până lă urmă, aceasta ar fi concluzia.

Evident că această veste,  cum nu ar exista moarte, mai ales venită de la un om de știință,  este îmbucurătoare pentru orice.. .muritor. În prima etapa am văzut un video al lui Robert Lanza, am continuat să urmăresc și alte prelegeri. Am citit păreri pro și contra. Ultima etapă a fost, pentru a trece prin propriu filtru, să  citesc cartea Biocentrism: How Life and Consciousness are the Keys to Understanding the True Nature of the Univers.

Fiind o tema dezbătută, stârnind reacții, am ezitat să o descriu. Apoi am văzut și ascultat opinia lui Lanza în alt context, ca  profesor în genetica, cel mai probabil  în documentarul  The Story of God, realizat de Morgan Freeman. Mi-a plăcut pertinența omului de știință, dar am ezitat din nou să scriu.

Recent am descoperit că Robert Lanza a mai scris o altă carte pe aceeasi tema:  Beyond Biocentrism: Rethinking Time, Space, Consciousness, and the Illusion of Death .  Nu am citit-o încă, de aceea mi-am propus totuși sa scriu despre primul volum, sa vin cu o opinie neinfluențata de cel de al doilea.

Biocentrismul nu este exaltare New Age

M-am întrebat de ce cartea lui Lanza despre biocentrism a atras comentarii, a prins la public,  dar cel puțin la noi, nu am văzut să fie menționat la fel de mult ca alte titluri care circulă și au teme similare, dar mai new age.

În primul rând, cartea este scrisă în alt mod.  Nu este de un optimism exaltat. Fiecare capitol este o îmbinare de teorii și note biografice, partea scriitoricească este echilibrată de cea științifică.

Au fost reacții pozitive.  Aceasta pentru că  perspectiva morţii creează teroare, iar  negarea morţii ne elimină o frică gigant. Pe de altă pare,  este speranța că oamenii dragi există, chiar dacă nu sunt între noi.

Cei care au scris despre  biocentrism și carte le-au încadrat  din categoria new age, dar nu este.E departe prin argumentare, prin scriitura cărții, prin modul în care biografia se combină cu teoria,  și prin formarea lui Robert Lanza ca om de știință. Spre deosebire de  cărţi şi filme new age, precum The secret, reacţiile publicului sunt  în număr mult mai mic, poate unde cartea e înțesată de  mecanică cuantică, cu explicații de tot felul.

Biocentrismul aduce un set de șapte principii,  care derivă unele din altele,  bazate pe argumente ştiinţifice. Tocmai o parte dintre argumentele științifice sunt combătute de un diverși pe net, unii dintre ei fizicieni.  Cum este vorba despre teoriile  ale fizicii cuantice, nu m-aș pronunța, eu neavând legătură cu domeniul. Totuși, fac o scurtă precizare: cine îl combate, îl combate cu argumente de fizica mecanică, Newtoniană. Iar aici e o altă poveste.

Revin la New age  și diferențele față  scriitura de tipul new age. Voi lua exemplu  The Secret  ca o explicație de ce Biocentrismul nu a atras același număr de susținători.  The Secret inspiră, creează, o atitudine pozitivă, ceea ce este foarte bine. In schimb, prezentarea are o notă de miracol mistic, făcând ca în  finalul filmului secretul să rămâna secret. Cititorul are doar speranța în minuni.

Revenind la Biocentrism,este dintr-o altă categorie  de idei și abordări. Biocentrismului lui Lanza, este explicat încă de la primul său principiu,  ceea ce percepem ca realitate e  un proces care implică neapărat conștiința noastră. De aici implicația că dacă nu vedem și nu concepem ceva, asta nu înseamnă că nu există. Este și cazul celor dragi care, aparent, nu mai sunt.  

Principiile biocentrismului

Sunt șapte la număr, una derivă din cealaltă. Voi traduce cele șapte principii, cu unele adaptări. Vă recomand să citiți cartea în original să nu intervină interpretări!:)

 

  • Ceea ce percepem ca realitate e  un proces în care este implicată conștiința noastră.
  • Percepțiile noastre interioare și exterioare se întrepătrund. Ele sunt fețe diferite ale aceleiași monede care nu pot fi separate.
  • Cel de al treilea principiu al biocentrismului: Comportamentul  unei particole subatomice – și al tuturor particolelor și obiectelor este intrinsec conex prezenței observatorului. În lipsa prezenței unui observator conștient, în cel mai bun caz, acestea există într-o formă nedeteminată de probabilitate ca undă.
  • Fără conștiință “materia” este într-o stare de probabilitate. Orice univers care a precedat conștiința a existat într-o formă de probabilitate.
  • Structura biocentrismului se explică prin biocentrism. Universul este acordat pentru viață, ceea ce face să pară corect, atâta timp cât viața creează universul, ci nu invers. “Universul” este doar logica completă spațio-temporală a sinelui.
  • Timpul nu are o existență reală în afara percepției animale. Este procesul prin care noi percepem schimbările în univers.
  • Spațiul, ca și timpul, nu este un obiect sau un lucru. Spațiul este o altă formă de înțelegere a noastră și nu are o realitate independentă. Purtăm timpul și spațiul cu noi precum țestoasele își duc carapacea.  De aceea, nu există o matrice absolută a auto-existenței în care evenimentele fizice să apară independent de viață.  

Până la urmă, de ce iluzia morții, ce e biocentrismul?

Către finalul cărții este un fel de comparație a modului în care  diverse  religii și oameni de știință  raspund la intrebari despre Big Bang, viața după moarte, cum a apărut viața, care e soarta universului. Răspunsurile îți oferă alt motiv de introspecție.

În același capitol există și răspunsurile pe care le aduce biocentrismul pentru aceleași întrebări.  Ce este universul? Răspuns: un proces activ, bazat pe viață.  Este cel mai cuprinzător răspuns la ce este biocentrism.

Iluzia morții este argumentată la un moment dat prin conservarea energiei. Are logică, are sens, are explicație fizică. Omul înmagazinează energie (electrică se înțelege din carte, iar aceasta îmi  răspunde la întrebarea pe care mi-o tot adresez când citesc articole despre energie în contextul spiritului). Răspunsuri asupra iluziei morții vin și din modul în care spațiul și timpul sunt tratate în contextul biocentrismului, ca perceții ale creaturii vii. Totul e percepție și conștiință.

Dincolo de teorie, Biocentrismul e o carte faină

În primele pagini ale cărții este un  exemplu care efectiv te provoacă să citești  mai departe. Mai mult chiar, și să vezi lucrurile diferit.   Dacă un copac cade într-o pădure îndepărtată și nu îl aude nimeni, se aude vreun sunet? Până la urmă, dacă nu există observator  aceasta nu înseamnă că acel copac nu a căzut sau că nu s-a întâmplat. Imaginea aceasta mi-a dat o altă perspectivă asupra multor lucruri.

Notele biografice dau o notă de umanitate lui Robert Lanza, îl scot din tiparul profesorului trăznit. Inspiră, dar nu transpiră. Altfel spus, poate sta drept exemplu prin evoluția sa, prin viziune,  dar nu are acel traiect ascendent senzațional care a devenit tipar în lumea new age.

De-a lungul cărții există tot felul de explicații, unele metaforice, altele argumentate,  din care reiese ca spațiul și timpul țin de percepția observatorului. La fel și viața. Cartea  este povestită cu o tentă autobiografică, ceea ce face lectura de-a dreptul plăcută.

Într-un fel, mi-a făcut lumină și în înțelegerea unor teorii dezbătute și descrise neargumentat. Foarte posibil să fi aplicat propriul filtru de creatură cu conștiință, dar îmi place ce am înțeles, clar voi păstră aceeași percepție. Până la urmă despre asta este vorba!

Nu o să vă influențez, vă recomand doar să citiți cartea.   Google ne spune că există și în limba română. 

Câteva citate asupra cărora m-am oprit.

  • Conștiința nu este doar un aspect pentru biologi, este o problemă de  fizică.
  • … Cele mai cuprinzătoare teorii ratează să ia în calcul  un factor crucial: noi le creăm.
  • … Unii își imaginează că există două lumi: “afară” și una separată care este concepută în cap. Dar modelul a două lumi este doar un mit. Nu este nimic perceput  în afară de percepția în sine și nimic nu există în afara conștiinței. Există doar   realitate vizuală și există, este acolo. Chiar acolo. “Lumea exterioară” este localizată în creier sau minte.
  • …Fiindcă însăși gândirea apare strict în „acum” – unde este timpul?

 

   Cine este Robert Lanza       

Robert Lanza este om de știință, șef al Head of Astellas Global Regenerative Medicine, Profesor la Wake Forest University School of Medicine .     

Sursa foto: http://pixabay.com

 

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Lasă un răspuns